FLORA Şl FAUNA APELOR DE MUNTE

Apele de munte sunt caracterizate prin prezenţa unei anumite flore şi faune, care constituie
sursa de hrană a peştilor ce le populează. Pe seama organismelor animale sau vegetale care sunt
ingerate se realizează creşterea, dezvoltarea şi înmulţirea. După natura hranei consumate, peştii pot fi
fitofagi, carnivori sau omnivori. Fiecare specie de peşte consumă o anumită hrană, fiind adaptată la
găsirea, consumarea şi digerarea ei. Hrana se modifică la aceeaşi specie în raport cu vârsta şi, uneori,
chiar în funcţie de sex. Modificări importante în componenţa ei se înregistrează în tot cursul anului, în
raport cu modificările ce apar în flora si fauna apei respective. După natura hranei, peştii au adaptări
morfologice care îi' deosebesc relativ uşor pe fitofagi de carnivori.
Flora şi fauna apelor de munte constituie baza trofică a peştilor ce populează adeste ape.
După măsura în care o specie consumă mai mult sau mai puţin unele 'elemente ale faunei şi florei
acvatice, distingem: hrană principală, adică aceea cu care peştele se hrăneşte obişnuit, hrană
secundară, care este consumată permanent, dar în cantităţi relativ mici; hrană întâmplătoare, care este
consumată mai rar. În lipsa hranei principale, peştele este obligat să consume, preponderent, sau chiar
exclusiv, din speciile ce constituie pentru el hrana secundară sau întâmplătoare. În acest caz, după
Nicolski, ea se denumeşte „hrană forţată”.
Flora. Vegetaţia apelor de munte este mai săracă în specii decât cea a altor ape. Principalele
grupuri de vegetale ce se întâlnesc în apele de munte sunt: algele, muşchii şi fanerogamele. Ele nu
constituie hrana salmonizilor, în schimb favorizează dezvoltarea unor organisme animale care intră în
hrana acestora şi, prin schimburile de gaze ce le întreţin, măresc procentul de oxigen. Din grupa
algelor, cele mai des întâlnite sunt speciile din ordinele: Rhodophyta, Cyanophyta, Diatomea etc. Din
Bryophyta (muşchi): Fontinalis antipyretica, Brium albicans sau Limnobiumpalustris sunt destul de
des întâlnite. Fanerogamele sunt reprezentate de: Nasturtium officinale (măcrişul de baltă), Veronica
beccabunga, specii de Carex, de Ranunculus etc. .
Fauna. Este constituită din numeroase organisme vii, care, în marea lor majoritate, servesc
drept hrană salmonidelor. Speciile întâlnite sub pietre, în nisipul din fundul albiei sau pe plante sunt
destul de numeroase şi variate, având ca trăsătură comună adaptarea, într-o formă sau alta, la condiţiile
apelor de munte: curent rapid, ape limpezi, reci şi bine oxigenate. Se disting, în funcţie de mărimea
lor, două grupuri: microfauna şi macrofauna.
Microfauna cuprinde vieţuitoarele zooplanctonului, care împreună cu fitoplanctonul constituie planctonul, acesta fiind o asociaţie de fiinţe mici, inferioare, ce trăiesc împreună, constituind
în special hrana puietului de peste. Principalii constituenţi ai microfaunei din apele de munte sunt
crustaceele mici: cladocerele de 0,3-5 mm sunt reprezentate de Bosmina longispina şi Daphnia
longispira, iar capopodele sunt reprezentate mai ales de Cyclops strenuus .
Macrofauna este constituită din viermi, moluşte, crustacei, insecte etc. Spre exemplificare,
amintim, dintre viermi, specii de Oligochaeta, care au o talie variabilă, iar dintre moluşte micul melc
Ancylus, care nu depăşeşte 4-5 mm. Dintre crustacei, cea mai răspândită specie este Gammarus pulex
. Se poate aprecia că speciile din clasa Insecta au cea mai mare importanţă în hrana salmonidelor,
în raport cu celelalte grupe de vieţuitoare. Multe din insecte, în stadiul larvar, trăiesc în apă, şi astfel
intră în categoria de hrană endogenă; ulterior, sub formă de adulţi, intră în hrana exogenă. Ordinele
Trichoptera, Plecoptera, Ephemeroptera, Coleoptera. Hemiptera şi Diptera sunt mai importante din
acest punct de vedere. Trichopterele, în stadiul de larvă, îşi construiesc căsuţe din nisip . Aceste
larve poartă denumirea de „carabeţi”. Cele mai răspândite trichoptere din apele de munte sunt din
genurile Drusus şi Rhyncophyla. Dintre plecoptere, cele mai importante pentru hrana salmonidelor
sunt cele din genurile Perla şi Perlodes . Dipterele sunt reprezentate prin mai multe specii din
familiile Simuliidae şi Leptididae.
Importanţa fiecărei specii este variabilă, în funcţie de loc, anotimp şi de peştii ce le consumă.